Genetica culorilor la porumbei- ce geneticieni nu vor zică.

Putin sunt geneticieni care cunosc originea culorilor, poate si mai puțin geneticieni amatori cunosc importanta culorilor si  penajul in viața si  sănătate porumbeilor.

Printre crescători a apărut un curent in ultimi anii unde se caută pasările cu culori cat mai rare, de fapt sunt doar 3 sau 4 culori de baza la porumbei, depinde cum vrei sa la numeri.

Ce caută crescători sunt modificatori de culoare, culorile rămân aceleași tot timpul. Modificatori la mare moda sunt aia care creează un  o culoare mai rar întâlnita, sunt căutate si prezentate ca acul din carul cu fan, rar, ceva ce nu sa mai văzut.

Drobul cu sare.

Importanta penajului in sănătate porumbelului nu este cunoscuta deloc,  marea năpârlire nu este doar despre schimbare penajului de zbor,  are rol si de detoxifierea a organismului pentru ca culoarea este data de concentrația de melanina.  

Melanina in mod natural se atașează de toxine si metale grele,   o data cu năpârlirea toxinele si metale  din organism sunt transmise in pana , detoxifind organismul in mod natural .

Ce facem noi cu modificatori de culoare precum: dilute si reduced ,reducem cantitate de melanina din pana,  toxinele care nu pot fi eliminate de rinichii si ficat care in mod normal are ajunge in pana, acum rămân in organism  iar calciul care ar trebui secretat de rinichii si ficat ( funcție pe care oameni au pierdute in procesul de evoluție)  nu mai este secretat de același  nivel, din prima generație avem deja coaja oului mai subțire, puii care încep deja cu un dezavantaj in viața.   

Extrem dilute, barless, almond sunt gene strâns legate cu orbire porumbeilor.   Atunci te întrebi, se merita? Care e soluția?

Porumbeii sălbatici

In natura, in  zonele costale, sunt majoritari porumbei albaștri, in orașe vedem porumbei pe gut sau închiși la culoare ca cei majoritarii.

Ca sa înțelegem de ce trebuie sa înțelegem originea culorii gut, (poate intr-un articol viitor)iar după o mie de generații caracterele încă sa păstrează.

Porumbelul pe gut  are mai multa melanina o rezistata la bolii si păduchii mai mare, au un ciclu de reproducere mai lung si păstrează mai puține grăsimi in organism. Caractere care in sălbăticie in zonele tradiționale a porumbelului de stanca nu are fii eficiente.

Studii pe porumbei comunitari din Polonia, Spania si Anglia au arătat ca porumbei guți au  o șansa mai mare sa ajungă la maturitate, iar șansele cresc cu fiecare modificator de culoare care creste nivelul de melanina din penaj

Selecție sau contra selecție.

Nu trebuie sa confundam sălbăticia un domesticea, creșterea in rasa pura cu hibridările, rasele pura datorita selecție îndelungate pentru forma culoare si alte caractere  unde sănătatea si vitalitatea exemplarelor nu a fost  prioritate, vor fi si vor rămâne mai sensibile,  in cazul hibridări  nu exista o direcție clara de selecțiune, nu avem nici o scuza sa nu avem exemplare  cu vitalitate mare si rezistenta la bolii.

Poate ar trebui sa adaptam metodele de  creștere la porumbei pe care ii avem si nu invers.

Nu cunosc nici un genetician care  sa adapteze modul de îngrijire a pasărilor de culoare după necesitățile  lor. Creștem porumbei  ca  pe porcii in fabrici.

Finețe Columbofila

 Din păcate  crescători au ajuns sa recicleze niște idei abstracte  fără aplicație practica. 1 plus 1 nu este 2 in genetica, hai serios,  pana acuma genetica a fost  prezentata  ca o formula matematica in teorie, dar in practica nu funcționează. Oare asta este pentru ca nu cunoaștem bilogia porumbelului deloc.

 Nu înțelegem porumbelul dar ne dam specialiști.

Leave a Reply

Your email address will not be published.