Probabil din cele peste 170 de rase domenstice de porumbei din Rusia, turmani Rzhev Startailed sunt cei mai cunoscuti si cei mai populari in intreaga lume. Cu crescatori entuziasti in Rusia, Polaonia, Romania, Germania, Olanda, Britania si SUA este usor una din cele mai faimoase varietati rare.
Cozile cu chenare (startail- probabil denumirea la cele mai frumoase cozi) Rzhev sunt denumiti dupa orasul Rzhev, care se afla la 75 mile nord de Moscova. Impreuna cu Kaluga si Tula, formeaza un semi cerc in jurul Moscovei; in aceste patru orase se afla inima insasi a culturi turmanilor din lume. Se spune ca defapt primi tumani au venit la Moscova ca prada a invinegeri a unor orase detinute de turci in Ucraina in timpul domniei printesei Olga de Moscova ( aproximativ in anul 940 ) Acest stramos se spune ca a fost obtinut de turci in zona in care astazi este Afganistanul si sunt in general denumiti “Turman afgan” . Probabil aceasta rasa a disparut pentru ca nu a mai fost gasita in Afganistan., Turcia sau alte parti din Orientul Mijlociu, din cauza aceast nu avem nici o dovada reala ca pasarile originale nu au venit din alta parte a Orientului Mijlociu.
Startails Rzhev sunt porumbei vioi si delicati cu temperament timid, de marime unui roller de Birminghan. Capul este apropate patrat cu margini rotunjite si fruntea inalta. Genele sunt fine de culoare pala inconjurand ochi mari si expresivi ca de taur. Ciocul este bont (Fără vârf, cu vârful retezat, tocit, rupt.Scurt și gros. ) asezat oarecum in parte de jos a capulu.
Gatul este de lungime medie si se revarsa pe spatele lung. Coada este lunga usor rasfirata, formata din 12 -14 retrice si usor ridicata. Aripile sunt purtate sub coada dar nu trebuie sa atinca podeau. Degetele de la picioare sunt scurte si groase si intotdeauna lipsita de incaltatura.
Din punct de vedere istoric Rzhev Startails sunt rosi si galbeni. Cu toate acesta in modul rusesc de gandire nu este corect. In Rusia numai rosi sunt considerati turmani Rzhev. Acest lucru este usor de demonstat traducand numele “Rzhevski Krasno Pegije Turmani’ (Turamani rosi Pegije Rzhev). Pasari galbene de acest stil nu exista , dar in Rusia aceste pasari sunt cunoscute ca:
“Morshanski Schulto Pegije Turmani” (galbeni Morshanski) si sunt considerati rasa separat dar apropiata si inrudita). Rosul trebuie sa fie metalic si starlucitor pe cat posibil, printe toate rasele de porumbei nici un alt rosu nu poate egala la caliateate culori un excelent turman rosu. Uni turamani au culaorea asa de bogata in poze de la distanta scurta pot parea negri.
Daca producerea unui ideal tip de culoare la Rzheski nu este destul de dificila, ar trebui sa mai adaugam desenul vibrant si ostentativ. Acest desen este numit “Pegije” si este similar cu Mappie si Gansel marcaj vazut si la alte rase de tumbleri. Dieferenta dintre Pegije si celelalte doua este mainfesta la desenul capului. Alb ca un cerc in jurul ochilor, pe obraji si o mica barbie. Desesnul capului este in general ca o masca si dupa parerea mea acest desen al capului este genetic acelasi cu tipul Azchen Band Croppers. De asemenea aripile sunt albe (exceptie umeri)burta, coapsele si o banda alba in coada. Colorat este restul capului, gatul, pieptul, spatele, crupa, varful cozi eset de asemenea tivit de culoare.
Mari probleme am avut in producerea unui desen bun, chiar daca un crescator detine un lot foarte bun, multe pasari au probleme cu albul sau un mix de culoare de pe spate si deasemenea cu puful. Cu toate aceste 99% din pasari au probleme cu desenul facial chiar din cele mai bune crescatori. Am vazut multe pasari care sunt aproape perfecte pe o parte, dar mai putin acceptabil pe partea cealalta a ochiului. Am crescut peste 300 de rase de porumbei si nicaieri in lume nu am descoperit a o rasa cu un desen mai dificil. Am auzit multi crescatori sustinand ca aceasta rasa reprezinta ultima provocare in materie de columbofilie. Trebuie sa zambesc pentru ca am vazut zeci de columbofili foarte experimentati care au avut succes cu desenul multor alte rase dar au esuat rapid cu Rzhev chiar daca ei au inceput cu pasari excelente. Am auzit spunandu-se ca crescatoeri de porumbei de desen trebuie sa fie nemilosi si lacomi in selectie, si este adevarat, crescatori de turmani trebuie sa fie cel ma rau masochist mental de la an la an, sa depuna eforturi de perfectinue de la an la an, altfel va cadea repede.
Cu toate acestea nu pot sa spun ca turmani buni reprezinta o imposibilitate. Eu insumi am fost mai mult decat fercit de succesul meu. In 1995 impreuna cu ultimul meu partener Gary Blain am reprodus o femelacare a castigat marele premiu la marea copetitie a raselor rare, o competitie foarte stricta. Nici un alt membru al rasei nu a mai castigat marele premiu in USA in cei peste 30 de ani de istorie. In 1997 am reprodus 3 foarte apropiati. In februatie 1998 o femela al luat Res. Grand Champion SE-Russian la Californian State. Deci in ciuda dificulatilor mari este posibil sa fi puternic si competitiv cu rasa. Cel mai mare sfat pe care pot sa il dau crescatorilor este sa studieze rasa si standardul oficila al acesteia, cauta cel mai bun lot, ce mai buna rasa de la cel mai bun, imperecheaza in sangele celui mai bun, sacrifica fara mila, lucreaza doar cu cei mai buni, pastreaza lotul mic si la final ai rabdare.
O intrebare care mi sa pus de multe ori este: “Zboara?” intr-adevarei zboara, si zboara cel mai bine din rasele rare. Defapt istoria lor in aer este legenda in jurul Moscovei. Acesti porumbei erau zburati in stoluri de cate 3 din cutii mici de lemn la altitudine mare pentru 4 pana la 7 ore. In unele carti din America si Germania acestia au fost metionati ca si tumbleri, intra-devar am vazut cateva pasari rostogolinduse. Cu toate acestea acest lucru nu este imbratista in Moscova si in prejurimile acesteia- in inimia crescatorilor de turmani. Vechiul si adevaratul idealt avut de crescatori de turmani este ca aceste pasari trebuie sa zboare bine din crescatori necompartimentate: zbor rapid cu pocnit din aripi.
Cel mai impotant, acestea pasari sunt cu toate acestea intr-un singur loc si isi etaleaza cozile lor vibrante jucand si bucurant ochiul privitorului. Oare acest lucru nu este ceva de care vechi crescatori sa fie mandri?
Marca traditionala: “Fabricat in Rusia”
TURMANI ( CU CHENARE ALBE IN COADA)
de Jamov (1951)- tradus din rusa
Old Russian Ideal of a Crested Rzhev[/caption]Cine nu a fost incantat de jocul Turmanilor in aer? Cei cu dungi albe in coada sunt deosebit de mminunati. Oprire o clipa in aier si intermitent porumbelul cu banada alba in coada zboara se rostogoleste in aier in jos doar pentru a urca sus din nou, bucurand ochiul cu uimitaoare frumusetea jocului.
Cunoscuti sunt negri-patati, rosi-patati, cei cu chenare albe, si turmani gri rusesti. Aceste pasari delicate sunt cultivate in crescatori din Moscova de la juamtea secolului trecut. Ei sau remarcat , cu frumestea corpului, cu atitudine frumoasa a capului, gatul si intregul corp. Prin definirea frumutei turmanilor gri de Moscova acestia sunt considerati de nedepasit.
Turmani au capul ca un cub de granit, cioc scurt si gors, cu combinatie de haine elegante (alb-negru, rosu si alb). Iubitori de turmani acorda o atentie deosebita a capului corect cubic cu partea frontala verticala(fruntea), conversie treptata la ciocul scurt si gros.
Limitele penajului a culori alb-negru si culori rosu-alb trebuie sa fie strict demarcat. Banda de pe coada trebuie sa fie pur alba cu demarcati bine definite. Turamani cu chenare sunt cu mot si fara mot. Turamani grii sunt numai fara mot. Toti turmani sunt lipsiti de incaltatura.
Turmani cu ciocul scut pot hrani foarte slab puii, si pentru a reproduce cu succes aceasta rasa a devenit necesar cateva perechi cu ciocul lung sau mijolciu pentru a putea hrani si pasarile scurte la cioc. Ouale de turmani de rasa pura sunt transferate la acetse perechi.
De Kelley D. Spurling
Fondator: SouthEast European & Russian Breeds Club
JULY 14, 2013